Formulare de aplicare

Aceasta este o sub-secțiune a lexiconului de fundraising elaborat ca parte componentă a Ghidului de Fundraising GFMD MediaDev.

Aici găsiți lexiconul de fundraising (A-Z)

page+ Lexiconul de fundraising

Activities / Activități

Activitățile sunt principalele aspecte de lucru ale proiectului, care sunt implementate fizic în conformitate cu un calendar convenit.

În proiectele de dezvoltare media, activitățile obișnuite sunt: ateliere de formare, producția de programe, dezvoltarea de site-uri web, forumuri de discuții, elaborarea de proiecte de legi, lobby colectiv, crearea de rețele și vizite de studiu.

Activitățile sunt cuantificabile și limitate în timp. Ele sunt, de asemenea, plătite integral.

UE preferă ca activitățile să fie împărțite în așa-numite „pachete de lucru”, care sunt, în esență, blocuri omogene de activități care pot contribui la mai multe obiective.

Alternativ, activitățile pot fi grupate în funcție de fazele unui ciclu de implementare, care se desfășoară consecutiv sau concomitent.

Assumptions / Ipoteze

Autorii proiectului sunt încurajați să identifice și să documenteze factorii care trebuie prezentați pentru ca proiectul să fie implementat.

Potrivit UE, ipotezele sunt:

“factori în afara controlului managementului de proiect care pot influența relația între rezultatul imediat cu rezultatul final”.

Aici ar putea fi incluse aspecte de mediu, politice, sociale și economice. Ipotezele sunt de obicei indicate ca parte a cadrului logic (logframe) sau a teorii schimbării și ar trebui luate în considerare împreună cu riscurile asumate în scopul evaluării.

Backstopping / Suport organizatoric și tehnic

Backstopping, un termen folosit cel mai frecvent de Comisia Europeană, se referă la resursele interne de management de proiect care sunt utilizate în asistența oricărui proiect.

De obicei, echipa de backstopping se află la sediul organizației implementatoare și sprijină echipa de implementare, care, în majoritatea cazurilor, se află pe teren. Aceasta poate fi formată din manageri și directori executivi, precum și ofițeri de logistică, personal tehnic și personal financiar.

De obicei, responsabilitățile includ recrutarea; supravegherea strategică; informarea, contractarea și trimiterea de consultanți pe termen scurt; managementul cunoștințelor; și legătura cu partenerii. Echipa de backstopping se ocupă de aspecte contractuale, inclusiv acorduri cu partenerii de consorțiu.

Baseline / Date inițiale

Adesea utilizate în cadre logice (logical frameworks) sau cadre de rezultate, datele inițiale reprezintă valoarea curentă a unui indicator care oferă o evaluare a situației înainte de începerea proiectului (este probabil să fie ‘’zero’’ dacă proiectul este unul nou).

Prin urmare, acestea sunt utilizate pentru a măsura schimbările și pentru a monitoriza progresul de-a lungul duratei de viață a proiectului și sunt adesea colectate la etapa inițială.

Baseline research / Studiu inițial

Programele de monitorizare și evaluare necesită un punct de plecare, date inițiale, pe baza cărora se pot evalua progresele. Uneori, aceste date sunt disponibile din surse terțe, dar, în cea mai mare parte, studiul inițial trebuie să fie personalizat și adaptat în mod corespunzător la rezultatele și grupurile țintă anticipate ale unui program.

De exemplu, din cauza unei schimbări de comportament, studiul ar putea fi necesar să stabilească atitudini actuale față de o problemă, astfel încât viitoarele sondaje să poată stabili dacă această atitudine s-a schimbat ca urmare a intervenției.

Capability statement / Declarație privind capacitatea

Declarația privind capacitatea unei organizații oferă donatorului sau potențialilor parteneri informații despre principalele sale domenii de expertiză și rezultatele proiectelor implementate recent, precum și despre resursele sale umane și tehnice.

Aceasta ar trebui să fie relativ scurtă (nu mai mult de o pagină) și să cuprindă caracteristicile importante ale activității de bază a organizației.

Exemplele de performanțe anterioare incluse într-o declarație privind capacitatea ar trebui să fie succinte și selectate cu atenție, pentru a ilustra domeniile de expertiză necesare.

Merită să reținem, că în toate propunerile de proiecte, donatorii caută să se asigure că un potențial partener de implementare are:

• Sisteme existente pentru gestionarea contractelor de dimensiuni și complexitate similare;

• Reputație excelentă, inovare și experiență temeinică în tematica targetată;

• Un portofoliu suficient de divers, care nu sugerează dependența excesivă de un singur donator sau de o singură sursă de finanțare;

• O înțelegere profundă a mediului de operare.

Astfel, declarațiile privind capacitatea ar trebui să fie adaptate pentru fiecare ofertă.

Compliance / Conformitate

Deseori, cererile de finanțare sunt respinse deoarece nu sunt "conforme" cu normele și criteriile stabilite în Termenii de referință sau în ghidul privind depunerea cererii. Mai mulți donatori verifică conformitatea înainte ca cererile să fie prezentate evaluatorilor sau comitetului de evaluare.

Aceste verificări vor include:

• respectarea de către solicitanți a criteriilor de eligibilitate (în special cetățenia și statutul juridic);

• suma finanțării solicitate

• cerințe de cofinanțare

• includerea declarațiilor sau a angajamentelor semnate

Propunerile de proiecte care nu trec verificările de conformitate pot fi respinse imediat, deși unii donatori pot solicita informații suplimentare, dacă nu sunt siguri că au fost îndeplinite anumite criterii.

Aplicațiile care nu respectă termenul limită sunt respinse automat, iar contestarea acestui fapt este aproape inutilă.

Prin urmare, este foarte important, să studiați detaliat instrucțiunile și să faceți o listă de verificare pentru a vă asigura că nu ați omis ceva. Să nu credeți, că instrucțiunile unui anumit donator sunt întotdeauna aceleași – criteriile de eligibilitate, de exemplu, pot varia de la un program la altul.

Conflict sensitivity / Sensibilitatea la conflict

Donatorii solicită organizațiilor implementatoare să recunoască și să evite riscul de exacerbare a tensiunilor sau a divergențelor în societățile post-conflict.

Acesta este un risc esențial pentru proiectele media care operează în astfel de condiții, în special pentru cele în care mass-media a jucat în mod tradițional un rol-cheie în instigarea la ură sau neîncredere.

Proiectele sensibile la conflicte trebuie să includă o analiză aprofundată a factorilor de divizare și de unificare în mediul de conflict, care, la rândul său, va contribui la conturarea strategiei de intervenție.

În termeni generali, strategia trebuie să ia în considerare modalități de a asigura includerea adecvată a părților interesate (stakeholders) în toate procesele de consultare; participarea echitabilă în activitățile proiectului; monitorizarea pentru a identifica schimbările din mediul de operare; și luarea în considerare a aspectelor legate de conflicte în activitatea organizațională (de exemplu, recrutarea și securitatea).

Contingency plan / Plan pentru situații de urgență

Un plan pentru situații de urgență este un element esențial al unei strategii de management adaptiv, arătând că există modalități viabile de a asigura continuitatea afacerii, chiar dacă riscurile sunt ridicate.

Un plan pentru situații de urgență trebuie să analizeze mai multe scenarii, integrând în același timp măsurile de mitigare a reputației și credibilității proiectului.

Aceste planuri trebuie să fie actualizate și revizuite pe măsură ce proiectul este realizat.

Cross-cutting elements / Elemente transversale

Deși proiectele conțin adesea un set de fluxuri liniare sau simultane de activități, pot exista anumite elemente legate de mai multe activități. Integrarea dimensiunii de gen este un exemplu bun, deoarece accentul pus pe egalitatea sau emanciparea femeilor poate fi o parte integrală a programelor de instruire și a componentă de producție care fac parte din același proiect.

În general, elementele transversale ar trebui să aibă proprii indicatori și obiective și, prin urmare, ar trebui să fie măsurate și monitorizate ca parte a efortului mai larg MEL.

Deliverables / Livrabile

Livrabilul proiectului este un alt termen pentru definirea rezultatelor imediate ale proiectului.

Este un produs sau un serviciu pe care agenția de implementare s-a angajat să îl livreze într-un interval de timp specificat și în limitele unui buget specificat.

Livrabilele vin ca urmare a unui set de activități sau a unui proces de dezvoltare.

Disability sensitivity / Sensibilitate la probleme persoanelor cu nevoi speciale

Asta se referă în primul rând la asigurarea accesului adecvat la activitățile proiectului pentru persoanele cu nevoi speciale, precum și contribuția la depășirea atitudinile negative față de astfel de persoane.

Donatorii așteaptă ca solicitanții să se refere la activitățile relevante din propunerile de proiecte și, după caz, să detalieze indicatori care să reflecte impactul asupra grupurilor-cheie de identitate.

Dissemination plan / Planul de diseminare

Un plan de diseminare înseamnă partajarea rezultatelor imediate ale proiectelor: fie conținuturi media, rezultatele cercetărilor sau materialele instruirilor.

Donatorii încearcă să se asigure că organizațiile de implementare demonstrează că obțin un raport preț-calitate bun, asigurând vizibilitatea mai extinsă a rezultatelor imediate și sustenabilitatea pe termen lung, așa încât produsele cheie sunt aplicate sau instituționalizate de cât mai multe părți interesate.

Do No Harm / Nu face rău

Politica "Do No Harm" ("Nu face rău"), adesea confundată cu "obligația de diligență", se referă la interacțiunea proiectului cu mediul său de operare.

OCDE oferă următoarea definiție:

"A nu face rău înseamnă, în esență, că intervenția externă nu subminează procesele de constituire a statului. [Actorii internaționali] pot face rău din neatenție, atunci când resursele pe care le furnizează sau reformele politice pe care le susțin mai degrabă agravează decât atenuează condițiile pentru conflicte violente, și mai degrabă slăbesc decât consolidează statul ca forum de luare a deciziilor și de formare a politicilor privind utilizarea resurselor publice"

Din ce în ce mai mult, donatorii solicită garanții împotriva violenței, exploatării și abuzului prin interacțiunea directă sau indirectă cu furnizorii și programele lor.

Scopul declarat al DFID* (acum parte a FCDO) este

"să evităm să facem rău, asigurându-ne că intervențiile noastre nu mențin relații inegale de putere, nu sporesc excluziunea socială și instituțiile de acaparare, nu exacerbează conflictele, nu contribuie la riscurile legate de drepturile omului și/sau creează sau exacerbează deficitul de resurse, schimbările climatice și/sau daunele aduse mediului și/sau sporesc vulnerabilitatea comunităților la șocuri și schimbări. Ne angajăm să ne asigurăm că intervenția noastră nu înlătură/subminează capacitățile locale și nu impune o sarcină financiară pe termen lung guvernelor partenere."

*Deși DFID nu mai există, documentul la care aici se face referire, nu este încă înlocuit cu un document FCDO alternativ.

Politica "Nu face rău" trebuie să țină cont de conduita angajaților, responsabilitatea locală, incluziunea, diversitatea, sensibilitatea la conflicte și mecanismele de soluționare a plângerilor.

Duty of care / Obligația de diligență

Atât donatorii, cât și organizațiile implementatoare au responsabilitatea de a proteja persoanele și instituțiile implicate în programele de dezvoltare.

Acest lucru se aplică persoanelor contractate, organizațiilor partenere și participanților la activitățile proiectului.

Planurile privind obligația de diligență ar trebui să fie echitabile, oferind același nivel de asistență părților interesate la nivel local și internațional.

Acestea include aspecte precum evaluarea riscurilor, securitatea fizică, securitatea digitală, formarea în domeniul siguranței, gestionarea cunoștințelor, protocoalele de urgență, planurile de urgență, precum și rolurile și responsabilitățile.

Contractanților li se cere adesea să includă o declarație conform căreia au datoria de a avea grijă de informatori, de alte părți interesate ale programului și de proprii angajați și că vor respecta principiile etice în toate activitățile programului.

Informații privind respectarea acestui angajament de obligație de diligență ar trebui incluse în raportul intermediar.

Eligibility criteria / Criterii de eligibilitate

Majoritatea programelor de finanțare au criterii stricte de eligibilitate care determină ce organizații (sau persoane fizice) pot aplica pentru granturi.

De obicei, criteriile includ cetățenia (de exemplu, țara în care este înregistrată organizația) și statutul juridic, dar uneori și demonstrarea faptului că aplicanții au realizat recent proiecte de o anvergură, valoare și complexitate similară (de regulă, în ultimii trei ani).

Donatorii nu fac excepții de la criteriile de eligibilitate, deoarece acestea sunt fundamentale pentru angajamentul lor față de echitate, deschidere și transparență. În consecință, acestea trebuie să fie respectate cu strictețe.

Endline research / Studiu final

Această etapă de studiu poate include elemente calitative și/sau cantitative, demonstrând măsura în care un program a reușit să își îndeplinească obiectivele declarate și să aducă schimbarea dorită.

Un studiu final credibil va trebui să vizeze aceleași grupuri identitare ca studiul inițial, deși va urmări să facă diferența între cei care au fost influențați și cei care nu au fost afectați de rezultatele programului.

Evaluation / Evaluare

Evaluarea cuprinde, de obicei, cercetări cantitative și/sau calitative obiective menite să stabilească dacă un proiect și-a îndeplinit sau nu obiectivele declarate (așa cum au fost stabilite prin indicatori de succes).

Exemplele includ sondaje de opinie sau sondaje sectoriale, precum și analiza cifrelor de audiență sau a traficului online.

Evaluările externe independente pot fi incluse ca parte a activităților propuse de un proiect sau pot fi solicitate de donatori și finanțate din surse din afara bugetului proiectului.

Final beneficiaries / Beneficiari finali

Beneficiarii finali formează un grup mare care beneficiază de rezultatele imediate și rezultatele finale ale proiectului.

UE are următoarea definiție:

“cei care vor beneficia de acțiune pe termen lung la nivelul societății sau al sectorului în general”.

Două exemple din proiecte de dezvoltare media:

Beneficiarii finali sunt, de obicei, grupurile specifice sau reprezentanții grupurilor identitare vizate de materialele jurnalistice.

Beneficiarii finali pot fi, de asemenea, membri ai grupurilor-țintă care nu sunt direct implicați în proiect (de exemplu, comunitatea mass-media).

Gender sensitivity/equality / Sensibilitatea de gen/egalitatea de gen

Considerațiile de gen sunt integrate în marea majoritate a programelor finanțate de donatori, dar abordarea dorită este adesea interpretată greșit.

Egalitatea nu înseamnă doar asigurarea unui echilibru corect între bărbați și femei în grupurile participante sau asigurarea faptului că 50% dintre respondenți sunt femei.

Incluziunea este importantă, dar responsabilizarea și luarea deciziilor sunt, de asemenea, factori-cheie.

Donatorii doresc, de asemenea, să vadă propuneri care distrug stereotipurile de gen prin plasarea femeilor în roluri netradiționale și care să promoveze egalitatea de șanse în campaniile de recrutare.

Indicators (of success) / Indicatori (de performantă)

Numiți de asemenea și "indicatori verificabili în mod obiectiv" (OV), acești indicatorii oferă donatorilor un etalon/criteriu pentru evaluarea impactului real al unui proiect. Indicatorii tind să fie asociați atât cu rezultatele finale, cât și cu cele intermediare și sunt poate cei mai utili atunci când includ o valoare numerică (de exemplu, procent sau cantitate).

Potrivit Biroului pentru cooperare externă:

“Indicatorii (de performanță) sunt indicatori care indică ceea ce va fi evaluat, nu ceea ce ar trebui realizat”.

Aceștia trebuie să fie specifici și relevanți, precum și să fie separați, după caz.

În proiectele de dezvoltare media, indicatorii de performanță vor fi, de obicei, legați de aspecte precum

• Reach-ul produselor media

• Schimbări cuantificabile de atitudine sau comportament atât în rândul grupurilor țintă, cât și în rândul beneficiarilor finali

• Dovada acceptării rezultatelor intermediare ale proiectelor, inclusiv aplicarea de noi competențe în practică

• Dovezi ale schimbărilor instituționale (de exemplu, adoptarea unei politici sau a unei proceduri)

• Niveluri de implicare a publicului

Inputs / Intrări

Intrările sunt punctul de plecare pentru teoria schimbării, care cuprinde de obicei valoarea fondurilor furnizate de donator, precum și resursele de management de proiect și expertiza utilizată atât de donator, cât și de organizația de implementare.

Intervention logic / Logica de intervenție

Logica de intervenție este o versiune descriptivă a teoriei schimbării, explicând modul în care "activitățile vor duce la rezultate intermediare, iar rezultatele intermediare la rezultatele finale și rezultatele finale la impactului așteptat".

Acest lucru este de obicei descris prin formulările "dacă", "atunci" și "prin urmare", aceasta este o modalitate convenabilă de a prezenta dezvoltarea logică a ideii.

Logica de intervenție poate include, de asemenea, o descriere a legăturilor și relațiilor dintre grupurile de activități.

Key Performance Indicators / Indicatori-cheie de performanță

Indicatorii-cheie de performanță se referă, în general, mai degrabă, la gestionarea contractelor, decât la indicatorii de rezultat care evaluează succesul în diferitor direcții de lucru sau linii principale de activități.

Indicatorii-cheie de performanță oferă donatorilor posibilitatea de a evalua performanța organizației implementatoare în ceea ce privește îndeplinirea reperelor de bază, atingerea unor standarde de înaltă calitate și facilitarea unei comunicări eficace între părțile interesate.

Indicatorii-cheie de performanță trebuie să fie conveniți la începutul programului și să fie reflectați în rapoartele de progres. Aceștia pot fi revizuiți în cazul în care proiectul și planul de lucru suferă modificări semnificative din cauza unor modificări neprevăzute ale mediului de operare.

Indicatorii-cheie de performanță tipici includ:

• Calitatea și implementarea, inclusiv realizarea la timp a obiectivelor pe etape și gestionarea eficiență a riscurilor

• Managementul financiar și prognozarea (forecasting), inclusiv controlul costurilor și transmiterea la timp a prognozelor (forecasting) și a facturilor

• Performanța personalului, inclusiv nivelul adecvat de expertiză alocat programului și capacitatea de a rezolva problemele prin metode adecvate de îmbunătățire a calității

• Managementul relațiilor cu clienții, inclusiv capacitatea de reacție și regularitatea comunicărilor

• Îmbunătățirea continuă și inovarea, inclusiv capacitatea de a maximiza raportul preț-calitate, precum și de a acumula și utiliza în mod activ experiența obținută

• Garanții sociale și de mediu, inclusiv eforturi de minimizare a impactului asupra mediului și o politică pro activă de angajare a personalului local ori de câte ori este posibil

Knowledge management / Managementul cunoștințelor

În ultimii ani, donatorii sunt interesați în special de managementul adecvat al cunoștințelor. Scopul este de a dobândi cunoștințe în cadrul proiectului și de a le împărtăși cu părțile interesate, atât cu cei interni, cât și cei externi.

Managementul eficient al cunoștințelor poate juca un rol important în împărtășirea bunelor practici cu alții din aceeași industrie, precum și îi ajută pe donatori să evite pe viitor greșelile sau preconcepțiile specifice.

Un alt aspect-cheie al managementului cunoștințelor în cadrul proiectelor este capacitatea de a asigura continuitatea afacerii în timpul schimbărilor de personal sau parteneriate.

Problema cu managementul cunoștințelor este că rareori are se produce în afara unor programe sau organizații specifice și adesea doar în cadrul unor platforme închise. Există, de asemenea, probleme legate de protecția datelor și alte aspecte sensibile care fac acest lucru problematic.

Learning / Instruire

Ceea ce a fost cândva M&E (Monitorizare și Evaluare) este acum adesea denumit MEL – Monitorizare, Evaluare și Instruire, punând accentul tot mai tare pe implementarea mecanismelor de instruire în baza rezultatelor de monitorizare și evaluare.

După cum se va menționa mai jos (în secțiunea "Monitorizare"), valoarea instruirii din lecțiile învățate pe parcursul proiectului este să permită organizațiilor implementatoare să alinieze pe cât e posibil activitățile planificate la nevoile și interesele părților interesate. Acest lucru asigură adaptarea și dezvoltarea corespunzătoare a proiectelor pe o perioadă lungă de timp.

Un alt aspect-cheie al instruirii este gestionarea acestor cunoștințe, diseminarea lecțiilor învățate partenerilor și a altor părți interesate, aducând astfel beneficii atât la nivel instituțional, cât și la nivel de proiect.

Logical framework / Structură logică

O structură logică (logframe) este o matrice care prezintă ipoteze, indicatori, ținte, date de intrare și surse de verificare legate de rezultatele finale și rezultatele inițiale preconizate ale proiectului.

Aceasta oferă evaluatorilor de proiecte posibilitatea de a testa concepția unui proiect prin evaluarea fezabilității rezultatelor finale și progreselor în vederea atingerii acestor rezultate. Un logframe oferă, de asemenea, managerilor de proiect un instrument de monitorizare a progreselor și, eventual, de asigurare a corectării cursului proiectului în timp util.

Donatorii tind să utilizeze diferite modele pentru logframe, iar unii le-au abandonat în favoarea teoriei schimbării, dar ele totuși sunt cel mai comun cadru pentru elaborarea proiectului, fiind ca punct de plecare pentru dezvoltarea ideilor de proiect, precum și o modalitate de a se asigura că partenerii și donatorii au o viziune comună.

Majoritatea donatorilor acceptă faptul că logframe-ul este un document dinamic care trebuie revizuit și actualizat în timpul implementării proiectului.

Organizațiile implementatoare nu trebuie ezite să renegocieze obiectivele propuse pentru a gestiona în mod corespunzător așteptările în rândul părților interesate.

Methodology / Metodologie

Denumită și "abordare", metodologia cuprinde tehnicile și metodele care vor fi utilizate de proiect pentru a-și îndeplini angajamentele programatice.

În special, descrierea metodologiei proiectului ar trebui să includă o discuție privind succesiunea activităților și relația dintre acestea.

Metodologia ar trebui să explice, de asemenea, de ce au fost alese astfel de metode.

De exemplu, prezentând beneficiile mentoratului la locul de muncă, ca fiind abordarea aleasă pentru un program de dezvoltare a capacităților, un solicitant de grant poate explica faptul că mentoratul poate fi mai eficient decât formarea în auditoriu, deoarece abordarea "instruirea la locul de muncă" asigură transferul de competențe relevante într-un mediu practic de lucru.

Midline research / Studii intermediare

Studiile efectuate în faza intermediară ajută la determinarea amplorii impactului dorit asupra programării și oferă organizațiilor implementatoare posibilitatea de a-și schimba abordarea și strategia dacă rezultatele indică contrariul.

În unele programe, activitatea eficientă de monitorizare poate înlocui studiile intermediare, ceea ce vă permite să înțelegeți reacția sau percepția publicului în mod continuu.

Milestones / Repere

Definite ca "traiectoria dorită de la datele inițiale la țintă", reperele sunt utilizate pentru a ajuta la urmărirea progresului pe o perioadă de timp.

Acestea oferă managerilor posibilitatea de a revizui sau de a modifica activitățile în cazul în care reperele indică faptul că obiectivele nu sunt îndeplinite.

Monitoring / Monitorizare

Deși monitorizarea, evaluarea și instruirea (MEL) sunt adesea grupate împreună, acestea reprezintă diferite etape într-un efort continuu de a evalua impactul unui proiect.

Monitorizarea este o activitate regulată care oferă o perspectivă asupra progresului unui proiect și permite organizațiilor implementatoare să învețe din feedback-ul părților interesate și, dacă este necesar, să ajusteze activitățile pe baza feedback-ului respectiv.

Instrumentele de monitorizare au adesea un caracter calitativ și pot include focus grupuri, chestionare de autoevaluare sau interviuri.

Un exemplu bun este analiza reacției publicului pe rețelele sociale la conținuturile postate și nivelul de implicare a publicului pe principalele platforme.

Multiplier effects / Efecte multiplicatoare

Proiectele se bucură adesea de rezonanță în afara parametrilor cadrului logic, aducând beneficii suplimentare altor grupuri țintă sau părți interesate.

Acest element poate fi planificat sau neplanificat, dar este important pentru raportarea proiectelor, deoarece efectul multiplicator oferă donatorilor un raport preț-calitate optim, precum și o bună înțelegere a impactului mai larg și a extinderii potențiale a proiectului.

Un bun exemplu de efect de multiplicare sau de undă este instruirea profesioniștilor care transmit noi abilitați colegilor de la locul de munca.

Outcomes / Rezultate finale

Potrivit UE, rezultatul final este

“consecințele probabile sau realizate pe termen scurt și mediu ale rezultatelor imediate ale proiectului”.

Oficiul pentru Afaceri Externe și Commonwealth al Regatului Unit definește rezultatul final ca fiind

“efectul în urma implementării proiectului care va fi obținut pe termen mediu și care tinde să se concentreze pe schimbările de comportament cauzate de proiect”.

Rezultatele finale ar trebui să fie obținute pe durata proiectului, iar progresele ar trebui să fie măsurabile.

Acestea ar trebui să capteze tonul dat activități și rezultatele imediate care sunt resimțite în afara domeniului de aplicare de bază al proiectului.

De exemplu, în cazul unui program de formare în domeniul jurnalismului, rezultatul final nu este dobândirea de competențe, ci mai degrabă rezultatul punerii în practică a acestor competențe.

Într-un proiect care oferă suport în crearea conținutului media, rezultatul final nu este volumul sau acoperirea conținutului, ci mai degrabă impactul acestuia asupra publicului, capacitatea sa de a modela sau influența opinia publică.

Outputs / Rezultate imediate

Rezultatele imediate sunt definite ca fiind produsele, bunurile și serviciile imediate/tangibile furnizate în cadrul proiectului.

Rezultatele imediate vor oferi condițiile necesare pentru obținerea rezultatelor finale, astfel încât logica lanțului de rezultate de la rezultatul imediat la rezultatul final să fie clară.

În proiectele media, rezultatele imediate ale proiectelor includ livrabile tangibile, cum ar fi programe, publicații și materiale de formare, precum și beneficii intangibile, cum ar fi competențele și know-how-ul dobândite de participanți.

Outtakes / Reacții

Reacțiile sunt acțiunile publicului ca răspuns la produsele de comunicare. Printre exemple se numără activitatea pe rețelele sociale, schimbul de informații și comentariile.

Acestea pot fi folosite pentru a evalua schimbările de comportament și atitudini în rândul publicului țintă.

Reacțiile sunt prezentate în teoriile schimbării ca fază intermediară dintre rezultatele imediate (de exemplu, un program) și rezultatele finale (de exemplu, schimbarea comportamentului).

Overall objective / Obiectiv general

Obiectivul general al unui proiect, denumit uneori super-obiectiv, este o aspirație programatică pe termen lung care provine dintr-o combinație de rezultate finale ale proiectului și rezultatele altor intervenții sau procese.

Cu alte cuvinte, obiectivul general nu trebuie să fie realizabil doar prin proiectul respectiv: succesul pe termen lung se va baza pe progresele înregistrate în mai multe direcții de activitate, inclusiv în cadrul proiectului.

Succesul va depinde, de asemenea, de o serie de factori și influențe externe.

Obiectivul general este uneori prezentat sub forma unei declarații de impact care, conform instrucțiunilor Departamentului pentru Dezvoltare Internațională al Regatului Unit (DFID)*:

“poate fi suprapus în intervenții mai ample și se poate baza pe obiectivele mai largi ale programului donatorului”.

*Deși DFID nu mai există, documentul menționat aici nu a fost încă înlocuit cu un document FCDO alternativ (Ministerul Afacerilor Externe și Dezvoltării Internaționale).

Quality assurance / Asigurarea calității

Organizațiile implementatoare sunt încurajate să descrie măsurile care vor fi luate atât de echipa de asistență organizațională și tehnică, cât și de echipa de implementare pentru a asigura standarde înalte de calitate pe toată durata proiectului.

Aceste activități trebuie să fie gestionate de personal specializat, care să fie responsabil pentru asigurarea faptului ca indicatorii-cheie de performanță să fie îndepliniți și că rezultate imediate sunt consistente. Există diverse standarde de asigurare a calității (de exemplu, IS0 9001), oferind un cadru încercat și testat pentru managerii de proiect.

Replication / Replicare

Deși sunt adesea incluse în aceeași secțiune a cererii de grant, replicarea și efectul multiplicator au semnificații diferite.

Rezultatele imediate replicate sunt acceptate de alte părți interesate din afara competenței proiectului.

Exemplele pot include un format de program sau un model de afaceri care este dezvoltat în colaborare în cadrul unei instituții media și apoi utilizat de alții.

Results / Rezultate

Termenii "rezultate" și "rezultate finale" sunt utilizați alternativ.

Rights-based approach / Abordare bazată pe drepturile omului

Comisia Europeană încurajează contractanții să aplice o abordare bazată pe drepturile omului pentru toate activitățile.

Aceasta conține angajamente de a asigura că toate drepturile omului (economice, politice, civile, culturale și sociale) sunt evaluate, monitorizate și analizate în mod corespunzător în toate programele.

Conform acestei metodologii, strategiile programatice ar trebui să consolideze capacitatea cetățenilor de a cere respectarea drepturilor lor și a autorităților de a-și îndeplini obligațiile în domeniul drepturilor omului.

Donatorii și organizațiile implementatoare ar trebui, de asemenea, să se asigure că titularilor de drepturi li se oferă posibilitatea de a modela strategiile proiectului. Această participare ar trebui să acorde prioritate grupurilor marginalizate.

În cele din urmă, activitățile ar trebui să "promoveze mecanisme de responsabilitate accesibile, transparente și eficace", inclusiv asigurarea unui acces adecvat la informație în limbile locale.

În general, abordarea bazată pe drepturi oferă o serie de modele de bune practici care pot contribui la modelarea metodologiilor de intervenție și la promovarea asumării responsabilității la nivel local.

Risk matrix/risk analysis / Matricea riscurilor/analiza riscurilor

O matrice solidă și cuprinzătoare a riscurilor poate convinge potențialul donator că autorii proiectului sunt pe deplin conștienți de factorii sau amenințările care ar putea perturba activitățile propuse sau ar putea pune în pericol capacitatea proiectului de a-și atinge obiectivele declarate.

Există mai multe formate pentru matricele de risc, dar majoritatea împart riscurile în categorii generice, cum ar fi riscurile politice, programatice, de reputație, economice, fiduciare și legate de securitate.

Probabilitatea și impactul potențial al riscurilor trebuie evaluate, uneori utilizând un sistem bazat pe puncte, demonstrând astfel măsura în care aceste riscuri pot fi gestionate și atenuate.

Safeguarding / Salvgardare

Acest domeniu are multe în comun cu principiul "obligația de diligență", dar, în general, se referă la măsurile luate pentru a proteja grupurile vulnerabile de orice consecințe negative legate de participarea în proiecte.

Printre exemplele bune se numără protecția femeilor din societățile conservatoare care sunt invitate să participe la cercetări sau la formări.

Politicile de salvgardare pot include, de asemenea, protecția datelor referitoare la persoanele implicate în activități care pot fi privite negativ de autoritățile informale, de colegi sau de membrii familiei.

Security plan / Plan de securitate

Planul de securitate conține măsuri de mitigare privind securitatea digitală și informațională, precum și riscurile personale și amenințările externe la adresa continuității organizației.

Acesta trebuie să descrie măsurile existente pentru a proteja personalul proiectului de amenințările externe și măsurile de mitigare în cazul situațiilor periculoase.

Pentru proiectele cu prezență la nivel național, alte domenii care trebuie luate în considerare ar putea include:

• securitatea clădirilor;

• diligența necesară în selectarea facilităților pentru activitățile de grup (de exemplu, cursuri de formare);

• transport în condiții de siguranță pentru personal și participanți; echipamente de protecție în medii ostile;

• și comunicații securizate..

Asigurarea integrității datelor este, de asemenea, esențială, prin urmare, măsurile de securitate informatică trebuie să fie pe deplin prezentate.

SMART principles / Principiile SMART

Principiile SMART oferă un cadru util pentru stabilirea și testarea obiectivelor proiectului.

SMART este un acronim care înseamnă de obicei – specific (S), măsurabil (M), realizabil (A), relevant (R) și limita de timp (T) (deși uneori "R" înseamnă "realist").

În cererea de finanțare, poate fi util să utilizați principiile SMART pentru a structura discuția despre obiectivele dvs. Următoarele paragrafe oferă câteva indicații:

• Specific: precizați ce înseamnă obiectivul în termeni reali, pe cine va afecta și cum.

• Măsurabil: explicați valorile și mecanismele care sunt utilizate pentru a măsura progresul către obiectiv, folosind valori cheie de succes.

• Realizabil: luați în considerare activele, resursele și metodologiile pe care le veți implementa pentru a atinge obiectivul declarat.

• Relevant: oferiți o scurtă perspectivă asupra motivelor pentru care acest obiectiv este necesar și a modului în care acesta răspunde nevoilor percepute în cadrul sectorului/temei date.

• Termene delimitate: specificați intervalul de timp necesar pentru a finaliza activitățile care vă vor permite contribuiți la realizarea unui obiectiv.

Specific objectives / Obiective specifice

Obiectivele specifice ale proiectului trebuie atinse în intervalul de timp propus, dar asta va depinde în cele din urmă de realizarea rezultatelor finale și de justificarea ipotezelor-cheie.

Obiectivele sunt aspirații strategice și pe termen lung (spre deosebire de rezultate, care sunt pe termen scurt și mediu).

Progresele înregistrate în direcția atingerii unor obiective specifice sunt evaluate în etape-cheie ale proiectului, iar obiectivele nu implică o stare finală în același mod ca și rezultatele finale; în schimb, ele reprezintă calea spre succes.

Sources of verification / Surse de verificare

Toți indicatorii necesită o sursă de verificare.

Verificarea sursei este un mijloc de a evalua în mod obiectiv dacă scopurile au fost sau nu atinse.

Aceste surse pot fi externe proiectului (de exemplu, rapoarte ale unor terțe părți cu privire la aspecte relevante) sau pot face parte dintr-un program de monitorizare și evaluare (de exemplu, rezultatele sondajului, discuțiile din cadrul focus grupurilor, transcrieri ale interviurilor cu persoane-cheie, chestionare de autoevaluare etc.).

Sursele trebuie să permită unui evaluator extern să vadă o legătură directă între activitățile proiectului și rezultatele anticipate.

Este o bună practică să se determine frecvența utilizării surselor de date și să se asigure că acestea sunt în concordanță cu rezultatele și obiectivele intermediare.

Unele logframe-uri includ, de asemenea, cerința de a specifica cine va fi responsabil pentru colectarea datelor, indicând frecvența acestor activități.

Calitatea surselor externe (terțe) ar trebui evaluată prin interogarea metodologiilor utilizate și prin luarea în considerare a domeniului lor de aplicare.

Sustainability / Sustenabilitate

Termenul este adesea utilizat prea des și interpretat greșit.

În aplicațiile UE e necesar să menționați despre sustenabilitate în cadrul unor rubrici tematice specifice: instituționale, politice, financiare și de mediu, care oferă o perspectivă asupra domeniilor în care se poate atinge un anumit nivel de sustenabilitate.

În esență, discuția privind sustenabilitatea ar trebui să se axeze pe:

(a) modul în care activitățile de bază pot fi continuate după încheierea finanțării sau

(b) modul în care acestea vor fi asimilate de către beneficiarii proiectului.

De exemplu, un program de formare în domeniul jurnalismului poate fi considerat "durabil" dacă cursul sau manualele sunt preluate ulterior de un centru local care oferă cursuri de formare pentru jurnaliști.

În mod similar, sustenabilitatea unei emisiuni TV poate fi asigurată dacă este comandată de un canal de televiziune local la sfârșitul proiectului.

Synergies / Sinergii

Organizațiile implementatoare sunt încurajate să caute sinergii cu alte organizații care lucrează în același domeniu, asigurând astfel folosirea în comun a resurselor, acolo unde este posibil și evitând duplicarea eforturilor.

Identificarea sinergiilor este un aspect vital al unei coordonări eficiente în cadrul comunității de donatori care se bazează pe granturi multiple din diferite surse și nu acționează neapărat în conformitate cu o strategie regională sau națională.

Target / Ținta

Țintele arată ce poate fi realizat în perioada proiectului și, prin urmare, acestea sunt, de obicei, stabilite la sfârșitul proiectului.

Acestea se bazează, în general, pe dovezi din intervențiile anterioare și ar trebui să fie cât mai realiste posibil, ținând cont de context, de influențele externe și de ipoteze.

E o greșeală să fiți prea ambițios, deoarece asta poate crea percepția că proiectul a făcut prea multe promisiuni și puține realizări.

Țintele ar trebui separate, acolo unde este posibil.

Target groups / Grupuri țintă

Grupurile țintă sunt părțile interesate care beneficiază în mod direct de activitățile prevăzute în planul de lucru al proiectului.

Potrivit UE, acestea sunt:

“grupuri/entități care vor beneficia în mod direct de proiect la nivelul obiectivului proiectului”.

Două exemple:

Grupul țintă al unui program de formare în jurnalism ar fi persoanele care sunt eligibile pentru a participa la cursuri.

Grupul țintă al unui program de reformă juridică ar fi legislatorii și alți interlocutori care sunt direct implicați în elaborarea noii legislații și cărora li se va cere să o pună în aplicare.

Grupurile țintă sunt adesea cuantificabile și, în unele cazuri, pot fi foarte mici.

Mai mulți donatori fac diferența între grupurile țintă și beneficiarii finali.

Theory of Change / Teoria schimbării

Teoria schimbării stabilește o legătură între activitățile reale ale proiectului și impactul care este planificat să fie furnizat.

Ea face acest lucru prin definirea obiectivelor pe termen lung, apoi prin revenirea la definirea rezultatelor finale și a rezultatelor imediate care trebuie atinse. Rezultatele intermediare dorite oferă o bază pentru determinarea celui mai eficient tip de activitate.

O teorie a schimbării poate fi dezvoltată pentru orice nivel de intervenție – un eveniment, un proiect, un program, o politică, o strategie sau o organizație. Acest lucru duce la o evaluare îmbunătățită, deoarece progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor pe termen lung pot fi evaluate printr-un lanț de rezultate.

Teoria schimbării este adesea prezentată sub forma unui grafic format dintr-o serie de blocuri de la intrări la rezultate imediate, de la rezultate imediate la rezultate finale și, în cele din urmă, la impact. Astfel, oferă o percepție vizuală mai clară a proiectului decât un logframe (cadru logic).

Value for money / Raport preț-calitate

Unii donatori solicită ca raportul preț-calitate (VfM) să fie discutat în propunerile de proiecte, evaluând astfel modul în care organizațiile implementatoare se vor asigura că fondurile sunt gestionate în mod corespunzător și că se obțin randamente optime ale investițiilor.

Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Internațională al Regatului Unit (DFID)*:

“Scopul VfM este de a dezvolta o mai bună înțelegere și o formulare clară a costurilor și beneficiilor pentru a permite un proces decizional mai informat bazat pe dovezi.”

Donatorii guvernamentali din Marea Britanie recomandă ca VfM să fie luat în considerare în patru domenii-cheie: economie, eficiență, eficacitate și echitate. Acești indicatori demonstrează modul în care costurile vor fi menținute la un nivel acceptabil, dar și modul în care fondurile vor fi distribuite în mod echitabil, cu accent pe incluziunea adecvată.

Abordările VfM trebuie să includă un proces de îmbunătățire continuă, iar un set convenit de indicatori VfM trebuie să fie monitorizat în mod regulat, apoi prezentat în rapoarte intermediare și revizuiri anuale.

*Deși DFID nu mai există, documentul la care se face referire aici nu a fost încă înlocuit cu un FCDO alternativ.

Visibility / Vizibilitate

Cerința privind "vizibilitatea" proiectelor și, în special, recunoașterea sursei lor de finanțare în comunicarea externe, variază de la un program la altul și se schimbă adesea în funcție de sensibilitățile locale și de preocupările de securitate din țara (sau regiunea) țintă.

De regulă, donatorii doresc ca sursa de finanțare să fie cunoscută și ei fac excepții numai atunci când aceasta poate pune în pericol siguranța organizațiilor implementatoare și a beneficiarilor.

Finanțatorii majori, cum ar fi UE, au un set extins de cerințe referitoare la prezentarea emblemei lor și la frazeologia recunoașterii.

Unii caută, de asemenea, să determine poziționarea branding-ului organizației implementatoare în raport cu propria lor organizație.

Pentru programele mai mari, problemele de vizibilitate trebuie abordate în planul de comunicare, care detaliază platformele și măsurile care vor fi luate pentru a promova proiectul și a disemina rezultatele imediate ale acestuia.